In ziua de Santandrei se sarbatorea o mare divinitate geto-daca peste care crestinii au suprapus pe Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, ocrotitorul Romaniei, primul propovaduitor al crestinatatii pe teritoriul Daciei. Se pare ca dacii l-au respectat foarte mult pe Apostolul Andrei daca ziua lui de celebrare, 30 noiembrie, a inlocuit o divinitate precrestina, personificare a lupului. Numele divinitatii s-a pierdut, dar noaptea de 29 spre 30 noiembrie pastreaza pana in zilele noastre numeroase ritualuri precrestine.
Pana
la inceputul secolului al XX-lea se organizau in
noaptea de Santandrei, petreceri ale tinerilor, asemanatoare
cu Revelionul. Pentru a fi feriti de actiunea malefica a moroilor si
strigoilor, tinerii ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele
si usile casei unde se desfasura petrecerea inainte de lasatul serii. Petrecerea se numea Noaptea Strigoilor, cand strigoii vii isi parasesc
trupurile fara stirea lor, iar strigoii morti ies din sicrie, morminte
si cimitire pentru a provoca suferinte oamenilor,
pocesc si sug sangele celor vii, leaga sau iau puterea barbatilor,
strica taurii, fura sporul vitelor, etc.
