1+1=3

De mult, de foarte mult timp n-am mai scris nimic. Poate si pentru ca de ceva timp gandesc altfel, visez altfel si nu mai traiesc doar pentru mine. Totul s-a schimbat...
Noi doi nu mai suntem doar noi. Invatam sa gandim pentru 3 si incercam sa ne planificam dorintele altfel.
Nu prea am cum sa spun in cuvinte (stiu ca pare cliseu) ce simte o femeie cand isi da seama ca o sa aiba un copil, ca viata parintilor acelui nou personaj se va schimba total, nu prea stiu cum sa explic ce simti cand bebeul tau misca pentru prima data si apoi cand te loveste cu adevarat...sau cand tati pune ureche la burtica si burtica il loveste...sau cand ne jucam cu copilasul dand bobarnace burticii care raspunde...Si cand afara sunt nori sau ploua, bebe se strange intr-o parte a burticii si doarme pana iese soarele...ca apoi sa se zbata zglobiu ca sa stie mami ca asa ii place, ca iubeste soarele, miscarea si caldura.
Si cand incepe copilul tau sa creasca in pantecul tau si esti din ce in ce mai constienta de noua viata pe care o porti, incepi sa te gandesti inevitabil la parintii tai si la mama in special....Si trebuie sa recunosc ca imi dau lacrimile si acum constientizez cel mai bine cate sacrificii au facut acesti oameni pentru noi, copiii lor, adica sora mea si cu mine...cat au muncit pentru o casa, pentru ca noi sa avem tot ce ne trebuie, cum au trait doar pentru noi si nu au fost in niciun concediu ...si cate si cate...si as vrea sa pot sa-i rasplatesc insutit pentru tot si sper sa am cum, sa am timp si resurse. Si mai sper sa am un copil care sa stie la un moment dat sa-si aprecieze parintii si sa nu aiba vreodata impresia ca totul i se cuvine...
Parintii mei sunt singurii oameni sfinti pe care eu ii recunosc...si asa vor ramane pentru mine

Pe 28 Martie o sa stingem lumina

Voi faceti la fel? Sper ca da...atat de putin putem si noi sa facem pentru planeta asta care ne rabda de atata timp...deci chiar o sa fie dragut sa stam in casa cu lumanari aprinse, sa ne jucam de-a "baba oarba", sa ne cream o atmosfera romantica sau chiar sa dormim mai devreme.
Ideea e ca daca vrem, putem sa o facem si nici nu cred ca ne va influenta negativ aceasta experienta.
Am scris acum ceva timp despre cum putem ajuta natura, despre reciclare si economisire. Revin si de aceasta data si fac apel catre cei carora le pasa de ei si cel mai important, de copiii lor : stingeti lumina in case ... in suflete in schimb, va fi stralucire pentru ca nu ati ramas indiferenti

Dragobetele

Am vrut sa scriu un post despre Dragobete vs Sf Valentin american dar mi-am dat seama ca nu are rost. Nu are rost sa scriu despre o "sarbatoare" imprumutata, aplicata si mediatizata prin penibilitati. De ce sa scriu despre ziua aia in care tre sa ne iubim americaneste, sa dam si sa primim cadouri sau felicitari cu I Love You?

Ce are dragilor simplul si romanescul Te Iubesc? E o rusine prea traditionala, la fel ca sarbatoarea Dragobetelui?

Vreau sa vorbesc despre Dragobete, acel personaj mitologic dac, despre care se zice ca ar fi fost fiul Dochiei si un fel de vestitor al primaverii...vreau sa facem din aceasta zi, o sarbatoare romaneasca mult mai mandra decat cea americana, vreau sa impletim cumva modernul cu traditionalul pentru ca vreau sa iubim romaneste.

Mi-as dori sa va logoditi azi si dragostea voastra sa dureze nu doar un an, ci o viata...si as vrea sa sarbatoriti aceasta zi, daca nu cu toti prietenii, macar la voi in familie...primiti-l in casele voastre pe Dragobete, cu rasete, voie buna, primavara si mai ales iubire.

Dragobetele saruta fetele!

Asadar, va doresc sa nu uitati cine si ce sunteti cu adevarat, sa nu uitati de inaintasii vostri si va doresc sa va iubiti frumos, curat si mai ales romaneste!

Sarcina si barbatii

Pai da, exact despre asta e vorba: despre faptul ca si barbatii sunt insarcinati odata cu partenerele lor. E greu de crezut, stiu asta...dar daca nu traiam o astfel de experienta, nu povesteam.
Ca aproape toate femeile care au o sarcina in evolutie, am avut cateva simptome specifice si anume: stare de greata, foame, pofte, somn, dorinta de ceva dulce si multe fructe. In afara de greata care a trecut foarte repede, cu restul am ramas si acum si probabil ca se vor acutiza pe viitor.
Ideea este ca ii povesteam lui Stefan ca am citit undeva ca si barbatul poate avea aceste semne, si bineinteles ca orice doctor, a eliminat posibilitatea din start si a zis ca sunt prostii si sa nu mai citesc tot ce scrie pe net. Ei bine...acum este sustinatorul acestei ipoteze pentru ca a trait s-o simta si p'asta.
Mi-a fost rau, i-a fost si lui, a dormit in acelasi timp cu mine, a avut pofte, a fost nervos cand am fost eu, a mancat mai mult si am fost lenesi impreuna. Si nu a fost o coincidenta, a fost si este o rezonanta afectiva. Faptul ca noi comunicam si dincolo de granitele trupului, ca sufletele noastre rezoneaza, nu este doar o intamplare si nu suntem noi singurii care simtim asta.
Medicina alopata refuza aceasta ipoteza pentru ca stiintific nu are o baza, nu se poate demonstra dar iata ca viitori tatici sunt pusi in fata faptului implinit si oricat ar vrea sa refuze gandul acesta, simptomele nu le dau pace.
Omul meu a zis ca e oribila starea, ca nu-i place greata, ca se simte foarte rau si asta am vazut si eu. Cu timpul poate ca o sa-i treaca sau poate ca se va agrava...ramane de vazut.
Sincer acum, doamnelor, parca ma simt putin "razbunata" ca nu sunt singura care sufera in aceasta perioada, ca doar nu l-am conceput singura pe "bebe".

Ceva despre ecocultura romanului!

Sunteti multumiti cum arata Bucurestiul? Sunteti multumiti de aerul pe care-l respirati in aceasta "capitala" europeana? Sunteti impacati cu aceasta incultura ecologica a bucuresteanului? Daca da, sunteti cel putin nepasataori sau inconstienti. Nu ati vrea sa fim mandri de orasul nostru, sa le aratam copiilor ce am facut noi pentru el, ca sa le dam un exemplu? Cum am putea alfel sa le zicem sa nu arunce hartii pe jos, cand vad atata lume ca o face, vad oameni(animale de fapt) care arunca gunoiul pe geam la semafor si multe altele. Hai sa facem ceva, fiecare dintre noi sa se mobilizeze si poate ne vad si altii. Implicati-va in reciclare, ecoeducarea prietenilor si familiei, plantarea de copaci, scriere de articole si alte metode care vi se potrivesc!

RECICLATI, NU ARUNCATI
Stefan.

Primarul sau politistul?

Duminica dupa-amiaza, adica ieri, am avut de facut mai multe drumuri prin frumoasa Capitala si cum altfel decat cu masina personala? Ca doar in weekend e ceva mai liber si daca ii ignoram pe soferii de sfarsit de saptamana, e chiar ok. Dar nu asta a fost problema noastra ieri, ci semaforul de la intersectia Nicolae Grigorescu cu Liviu Rebreanu. Venind dinspre Policilinica Titan si mergand spre Potcoava (pt cunoscatori), ne-am intepenit la intersectia cu pricina, intersectie foarte mare si destul de importanta chiar si in zilele de weekend. De ce ne-am blocat? pai pentru ca semaforul nostru era blocat pe rosu iar a celorlalti pe verde...inchipuiti-va ce a urmat...aia care aveau verde se credeau norocosi nestiind ca e blocat, iar noi care vedeam doar rosu in fata ochilor stateam nedumeriti si ne faceam curaj sa trecem. Am trecut totusi fara probleme dar era sa fim martori la vreo 2 accidente usoare. Acum daca tot situatia e de rahat, hai sa facem o fapta buna si sa sunam la 112 sa stie si autoritatile ca e groasa treaba. Si se pune Stefan pe sunat ...raspunde o duduie intr-un tarziu, ii povesteste Stefan care e baiul si aceasta ii face legatura la politia rutiera ca doar ea e in masura sa rezolve problema. Eh zau...politistul sau ce era el asculta doleanta si intreaba inocent: "dar la primarie ati sunat?"...pai n-am sunat ca aici ni s-a transferat apelul, si n-am cum sa sun peste tot acum ca sunt in masina, nu acasa. Pai cica primaria e in masura sa rezolve treaba, nu politia...hmmm...insista Stefan si pana la urma nenea politistu' zice ca o sa anunte el primaria, dar mai mult in sictir asa...adica ne-a facut o favoare noua, nu ca ar fi fost treaba lui.
Acum am si eu o intrebare mai mult decat pertinenta. Eu stiu ca in tara asta birocratia e enorma, stiu ca fiecare e cu treaba lui, stiu ca autoritatile au anumite responsabilitati. Si totusi, am sunat la politia rutiera...pe mine nu ma intereseaza a cui e vina ca nu merge semaforul, pe mine ma intereseaza sa nu mi se intample vreun accident stupid in intersectia in care e haos si niciun politist. Daca nu suna nimeni la politie, situatia putea sa dureze ore bune. Deci daca faceam accident era vina primariei in prima faza, dupa care era vina mea ca am trecut pe vesnicul rosu in loc sa astept verdele cateva ore...corect? Dar nu asta e intrebarea mea cea mai importanta, intrebarea mea este: Cine ar trebui sa vina sa dirijeze o intersectie nesemaforizata sau semaforizata de'an pulea...primarul sau politistul? Ca sa stiu data viitoare sa sun la Negoita sa vina sa dea din maini de nebun. Eu nu zic ca primaria tre sa stea si politia sa rezolve, eu sunt de acord ca primaria trebuie sa repare semaforul, dar pana se repara de ce e atat de inhibat politistul de la telefon cand ar trebui sa trimita pe cineva urgent acolo, nu sa ne puna pe noi sa sunam peste tot. Normal ar fi fost sa zica...va multumim ca ne-ati anuntat, o sa sesizam primaria imediat dar pana atunci o sa trimitem urgent un echipaj in zona respectiva sa dirijeze circulatia pana la solutionarea problemei. Sau cel putin asta ar fi trebuit sa se intample daca traiam intr-o tara normala cu mai multi oameni responsabili.
Inchipuiti-va cum ar fi aratat situatia intr-o zi de munca obisnuita a saptamanii...horror.