Un om al strazii a murit de frig in Bucuresti

Ii intalnesti la fiecare colt de strada sau gura de metrou, te impiedici de ei pe trotuare: sunt oamenii strazii, 5.000 de oameni care dorm pe unde apuca in Bucurestiul de astazi. In lipsa unui adapost, in fiecare iarna, cam 200 dintre ei mor de frig si de foame.
La 28 februarie 2006, a fost totusi inaugurat un adapost de noapte pentru persoanele care nu au unde sa doarma si care traiesc pe strazi, adapost care are o capacitate de doar 30 de locuri, impartite astfel: 6 locuri pentru femei si 24 pentru barbati. Acest adapost se afla langa Piata Dobroiesti in Pantelimon la marginea Bucurestiului. Cativa barbati in varsta, imbracati prost si nerasi, tremura de frig in fata unui gard,citind inscriptia "Primaria sectorului 2 - Adapost de noapte".
In capitala Romaniei unde oamenii strazii sunt numiti "boschetari" - doar 30 dintre cei 5.000 de barbati, femei si copii care dorm, mananca si - in general - traiesc pe unde apuca au venit in zona Piata Dobroiesti-Pantelimon, unde au gasit o alternativa de-o noapte la viata lor mizera. Pe un teren viran de langa piata, autoritatile locale ale sectorului 2 au amenajat un adapost de noapte pentru persoanele care traiesc pe strazi. "Au apa calda, beneficiaza de asistenta medicala, de o masa. Dormitoarele sunt curate, confortabile, conditii de doua stele", vorbea primarul Ontanu despre cele trei baraci, cu paturi suspendate, in care vor dormi 30 de oameni. Cazarea nu este insa permanenta, ci doar pe timpul noptii. "Cazarea se face la ora 20.00. Persoana primeste ingrijiri medicale, o masa calda si un pat. A doua zi dimineata, la ora 8.00, trebuie sa paraseasca dormitorul", descrie un asistent regula centrului.
Grupul de oameni ai strazii, incuvinteaza discret. Pe frigul de afara, nici nu incape vorba sa comenteze, sa deranjeze. Intra timizi in adapost fiind serviti de catre asistentii sociali cu ceai fierbinte. Unii se simt bine cu ceaiul cald intre palme, altii sunt stanjeniti. Stau putin de vorba intre ei. Altii sunt mai retrasi, nu vor sa atraga atentia in nici un fel, sunt artisti batrani, intelectuali sau fosti profesori.
Au trecut aproape trei ani de atunci, de la inaugurarea cu fast a acestui adapost si situatia a ramas aceeasi; locatia nu s-a marit, imbunatatiri nu s-au adus dar oamenii strazii s-au inmultit. Unii dintre ei traiesc si noaptea tot pe strazi, sunt mult prea multi. Altii se refugiaza prin spitale, unde cu bunavointa doctorilor si asistentilor impart o camaruta in noptile geroase. Chiar si asa tot au murit multi dintre ei. Peste zi, aceste persoane stau prin metrou, la caldura, iar cand se inchide metroul se adapostesc in preajma canalelor, pe langa tevile cu apa calda. Daca nu erau dati afara de Politia Comunitara, cativa isi petreceau noaptea in Pasajul de la Universitate, pe langa instalatiile de aer conditionat. Acum nu mai pot nici asta pentru ca pasajul a fost modernizat. Din cand in cand mai primesc bani de la trecatori, cu care isi cumpara alcool, tigari sau aurolac. Pana seara ajung tot la spital, fie ca sa se adaposteasca, fie internati cu degeraturi grave.
Potrivit medicilor, de multe ori aceste persoane fara adapost recurg la bautura, daca o pot procura, pentru a se incalzi, insa multi dintre ei incearca sa uite de frig cu ajutorul aurolacului si astfel ajung in spitale degerati. Medicii nu au ce sa le faca decat sa ii tina pentru scurt timp si apoi sa le dea drumul din nou in strada.
Am incercat sa gasesc o lista a adaposturilor de noapte din Bucuresti. Nu am gasit, dar am gasit articole din ziare privind situatia adaposturilor din orasele tarii. Avem cateva adaposturi in orase mai mari, care au o capacitate de 11 sau 20 de persoane, doar in Satu Mare incap 50 de oameni iar in Cluj, pana si monumentul istoric Bastionul Croitorilor a fost transformat in refugiu peste noapte de catre boschetarii urbei.
In ritmul alert al vietii din oras au devenit obisnuinta, fac parte din peisaj, sunt un decor si e atat de usor sa nu-i mai bagi in seama, de aceea nici nu ne mai impresioneaza stirea: “un om al strazii a murit de frig in Bucuresti”.

Draga Mos Craciun,

Vreau sa stii ca si anul asta am fost cuminte, asa ca ma astept doar la cadouri frumoase.
Am ascultat-o pe mama cand mi-a dat un sfat, l-am ascultat pe tata cand spunea ca tigarile nu sunt bune, desi el a fumat mai mult de 20 de ani, am ascultat-o pe sor'mea cand imi povestea despre ce se mai intampla in viata ei, l-am ascultat pe Stefan chiar si atunci cand nu aveam chef si m-am abtinut cu greu de la conversatii in contradictoriu...bine...fie, nu m-am abtinut deloc. Mi-am ascultat colegii in fiecare dimineata la cafea si sincer, Mosule, de cand nu mai fumez parca vad lumea altfel si am inceput sa-mi dau seama ca nici ei nu sunt perfecti, dar macar au simtul umorului...
Asa de cuminte am fost, incat nu-mi aduc aminte niciun lucru rau pe care sa-l fi facut, decat ca injur in masina fie ca sunt la volan sau in dreapta...Si ca sa nu mai lungesc vorba si sincer ca sa nu-mi aduc aminte cumva si de alte chestii nasoale pe care le-am facut, o sa trec la lista de dorinte:
1.Te rog frumos sa-mi aduci cadou un televizor....da, un televizor la care sa nu vad niciodata pe ecran vreo Magda, Braileanca ( imi pare rau, dar sexy chiar nu pot sa-i spun), Tolea, Tarky, Fernando, Nikita, piticu' porno, Ogica sau alte panarame locale, ca m-am saturat, crede-ma.
2.Mai vreau de la tine putin ajutor si o vorba convingatoare pe langa aia de s-au apucat sa faca greva feroviara in Ungaria...de oprit s-a oprit greva, eu as vrea sa nu inceapa iar si sa ramanem sechestrati la unguri...baga-le mintile in cap, Mosule...
3.Si mai vreau multa sanatate pentru familiile noastre, pentru prieteni si pentru noi...si noul an sa ne aduca exact ceea ce pana acum n-am avut :))
Si daca tot vii, Mosule, sa stii ca nu-ti pregatesc paharul cu lapte langa brad ca doar esti barbat...da' iti las o sticla cu bere sa ai chef...

A fost 1 Decembrie

Da, a fost....si a fost si votul uninominal. Recunosc ca nu am fost la vot si nu pentru ca nu sunt genul, ci pentru ca n-am avut ce sa votez. E pentru prima data cand n-am avut pe cine sa votez si e prima data cand n-am inteles exact mecanismul, si nu sunt singura...in fine, mie nu-mi place politica si nici politicienii....si de ce ar trebui sa-mi placa ceva din sfera politicii cand tocmai termenul de politician este tradus drept o persoana abila, dibace, sireata, care-si foloseste aceste caracteristici ca sa-si atinga scopul personal?

Ei bine, am fost la munte...sambata a nins ca-n povesti, duminica a fost soare, cald si vin fiert :))

Ieri, pe 1 Decembrie ne-am intors acasa, ca asa facem noi, plecam devreme ca sa nu stam in coloana....apropo, sambata seara am vazut o coada pe DN spre Busteni, intinsa pe multi kilometri si nu inteleg cum e posibil... cat de idiot sa fii sa pleci din Bucuresti pe la ora 14-15 spre munte? Sa revin la Ziua Nationala....ne-am intors devreme si am zis sa ne aventuram pe centura capitalei pana la noi acasa...centura care, stupoare, e in lucru si inca bine, s-a marit drumul, s-au mutat garduri, s-au mutat stalpi si inainteaza destul de rapid si sigur. Ce ne-a mirat si mai tare a fost ca se muncea de zor de ziua noastra...oamenii aia nu s-au dus sa se ghiftuiasca prin parcuri dupa parada, ci munceau cu drag si spor. A nu se intelege ca le plang de mila, ca nu e asta. Am ajuns acasa unde iar stupoare, muncitorii erau urcati pe schele si munceau si ei de zor pentru reabilitarea blocului nostru, spargeau geamuri, montau termopane, izolau balcoane. Am sunat un prieten, care ne-a zis ca el munceste, prietena lui la fel....ce dracu? am stat noi o zi in plus la munte? o fi deja marti si noi nu stim? ne-am tampit de tot? Ei bine, nu...nu ne-am ramolit atat de tare incat sa uitam in ce zi suntem, dar se pare ca altii da, au uitat sau au vrut sa uite.

S-au inghesuit romanii la sarmale, fasole la cornet si tuica prin parcuri cica asa, de sarbatoare...s-au calcat in picioare si s-au imbrancit ca doar asta inseamna sa fii roman de ziua ta.

Mi-e scarba sincer de tot ce-a fost in aceasta zi importanta, mi-e sila ca au fost multi oameni, chiar prea multi, care au muncit de ziua lor, mi-e sila ca la televizor au fost iarasi promovati manelistii intr-o asemenea zi, ca scandalurile de mahala au fost in prime-time si asa-zisele vedete porno au fost iarasi pe val.

Mi-e sila ca daca intrebi un tanar ce semnifica ziua de 1 Decembrie, n-o sa stie si tot tu esti vinovat ca ai ceva cu el. Ma intristeaza faptul ca romanii nu sunt mandri de ziua lor, ca tot ce au inteles e ca tre sa se inghesuie pentru fasole la cornet, da...la cornet oameni buni, am ajuns sa serbam ziua nationala cu un cornet de fasole si o posirca si sa ne batem cu pumnii in piept ca asta e mancarea nationala.

Ma intreb cati mai stiu ce semnificatie are aceasta zi, cati stiu ca pe 1 Decembrie Transilvania s-a unit cu Moldova si Tara Romaneasca prin Hotararea Adunarii Nationale de la Alba Iulia? Cati? Cati stiu ca atunci s-a intregit neamul romanesc?

Suntem romani in Romania si daca nu ne mai caracterizeaza cornetul cu seminte, ne defineste cornetul cu fasole.

Despre Carti, Revelion si CFR

Pana sa initiem acest blog am citit multe alte bloguri...unele extraordinar de interesante, de bun simt si cu umor, altele sterse, lacrimogene si de ras. Asta ca sa am o introducere...

Saptamana trecuta am fost la Targul de Carte Gaudeamus, pe care nu-l ratez de cativa ani incoace...desi era mijlocul zilei de joi, pot sa spun ca era nesperat de multa lume pentru o zi de munca...da, eram si noi atunci pentru ca ne-am luat liber de la serviciu tocmai ca sa bantuim prin Bucuresti. Atmosfera a fost placuta, au fost cateva lansari de carte, am cumparat mai mult decat ne-am propus de-acasa, n-am renuntat nici anul asta la Eliade si de Rebreanu am cumparat Adam si Eva pe care eu am citit-o acum cateva luni si care merita sincer.

Sa va povestesc ce am vazut la casa de bilete de la intrarea in Targ. In fata noastra la coada era o tipa cu consortul, ambii in jur de treizeci si ceva de ani. Cand distinsa doamna ajunge in fata intreaba plina de gingasie, desi scria mare cat sa vada si un chior:

-Pentru ce sunt biletele?

-Pentru Targul de Carte...raspunde vanzatorul

-Aaaa...nu, pentru asta nu... raspunde distinsa pe un ton taios si pleaca parca jignita de raspuns, tragandu-l dupa ea pe cel care ii statea alaturi si care era vizibil incurcat. No comment

De Revelion plecam in Budapesta...hei, ce sariti asa? Nu, nu suntem snobi, tocmai pentru ca nu suntem snobi plecam din tara. Pai voi stiti cat costa un Revelion in Romania? Sa zicem ca pentru 4 zile de cazare care includ un mic-dejun undeva prin Moeciu, ar trebui sa scot din buzunar 300 Ron pe zi. Suntem 2 asa ca 600 Ron pe zi, o singura camera. 2400 Ron pentru 4 zile, plus ca nu mancam doar dimineata, deci inca niste sute, masa de Rev ca nu e inclusa, dar daca o vrei neaparat platesti in plus, benzina pana la si inapoi...distractiile de peste zi ca doar nu stam doar in camera cu toate ca la banii astia.....Asa ca plecam la unguri. Camera dubla pentru 4 nopti de cazare e 276 Euro, adica 1000 Ron. Mergem cu trenul ca e mai sigur...deci nu pentru ca e mai ieftin, ca nu e...dar daca plecam cu masina facem mai mult pe drum, adica mai mult la noi in tara, nu la ei pe autostrada. Si mai e un aspect foarte important pentru care trenul e de 100 de ori o alegere mai buna decat masina...e iarna fratilor si la noi in tarisoara daca da o zapada infratita cu un viscol, poti sa-ti iei adio de la concediu ca pana se trezeste deszapezirea, vine primavara.

Asa ca mergem cu trenul....ne luam bilete....aaaa, am uitat sa va zic? Avem rezervarea la hotel in Budapesta din septembrie, moment in care am fost la CFR sa luam si bilete de tren pentru perioada respectiva. Reveniti pe 1 noiembrie, ni se zice, ca nu avem grila de iarna gata. Pe 1 noiembrie direct la agentia centrala...hehe...reveniti pe 17 noiembrie ca nu e gata grila. Pe 17 noiembrie la agentie...hmm, este grila dar...doar pentru dus, nu si pentru intors. E ca intr-un film cu prosti, sincer...Azi e 24 noiembrie si nu avem decat rezervarea pentru cuseta dus...biletul in sine este inca "nepretuit", la fel si intoarcerea. Multumim CFR-ului pentru ca ne dezmorteste picioarele cu atatea plimbari la agentie si ne pune degetelele in miscare tastand zilnic un numar de telefon de la care speram ca in aceasta viata sa auzim si altceva inafara de "nu, nu a aparut grila inca...mai incercati si maine".

RECICLEAZA

In viata niciodata nu esti prea mic pentru nimic...orice gest, nesemnificativ cateodata, poate fi important pentru ceilalti...
Recicleaza...poti sa o faci daca vrei, recicleaza hartie, sticla, plastic...in felul asta salvezi padurea si te salvezi si pe tine, in felul asta copiii tai vor sti ce inseamna o padure. Daca nu ai unde sa reciclezi hartia, macar refoloseste-o, poti scrie si pe partea cealalta, nu o arunca dupa ce ai mazgalit ceva in graba intr-un colt.
Schimba-ti becurile cu unele economice...vei avea lumina mai multa, vei economisi bani si vei salva energie
Dupa o sesiune de cumparaturi, nu arunca pungile de plastic, refoloseste-le, sigur o sa mai ai ce sa cari cu ele
Economiseste apa, cand te speli pe dinti chiar nu e nevoie ca robinetul sa fie deschis, la fel si cand te barbieresti sau cand faci dus, te poti sapuni si fara sa irosesti apa.
Stinge lumina, stiu ca e greu de tinut minte dar e totusi cel mai usor lucru de facut si salvezi si bani in felul asta. La fel, inchide usa de la frigider, gandeste-te ce ai de luat din el, deschide, ia ce-ti trebuie, inchide repede. Scoate calculatorul din priza...nu e de ajuns sa-l inchizi, el trebuie deconectat de la sursa de energie, altfel va consuma in continuare energie
Nu arunca bateriile, ele sunt confectionate din materiale periculoase si aruncate aiurea se pot scurge in pamant, degradand solul si chiar afectand apa potabila. Foloseste baterii reincarcabile si renunta la cele de unica folosinta.
Natura are nevoie de ajutorul nostru mai mult decat vrem noi sa credem, ne place cand vedem o padure curata, ne plac pajistile cu flori si inaltimile muntilor dar de multe ori ne impiedicam de urmele lasate de trecerea semenilor nostri pe acolo. Nu fi nepasator, chiar daca nu tu esti vinovat, nu trece nepasator pe langa gunoiul din drumul tau. Strange-l si arunca-l imediat ce gasesti un loc special pentru asta. Asa poti da un exemplu celor din jur, care poate se vor gandi de 2 ori inainte sa mai arunce ceva in natura.
Cand ai drumuri scurte de facut, lasa-ti masina acasa, mergi pe jos, cu rolele, bicicleta sau transportul in comun...te vei simti mult mai bine, iti garantez, nu vei polua deloc si vei face si miscare
Nu ocoli centrele de reciclare, fii atent unde sunt containerele de reciclat in cartierul tau, ca sa stii atunci cand vei avea nevoie, exact unde sa mergi
Vorbeste cu cei apropiati tie despre toate lucrurile astea, fa-i responsabili, educa-i, explica-le ca natura are nevoie de ajutor
Planteaza un copac. O vorba din batrani spune ca esti om abia dupa ce ai facut o casa, un copil si ai plantat un copac. Un copac absoarbe mai mult de 1 tona de dioxid de carbon pe toata durata vietii sale si sincer, e si cel mai usor de facut.

Castelul Peles - o mizerie

Castelul Peles poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istorist din Romania, avand caracter de unicat. Totodată, el este prin valoarea sa istorică şi artistică, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea. Complexul Peles va asteapta cu un periplu in istoria Romaniei, fiind deschis publicului larg."

Dar sa vedem cum stau lucrurile de fapt - de la inceput trebuie sa mentionez ca nu avem poze de la fata locului pentru ca nu mai aveam baterii. Sambata dimineata, Sinaia...vrem sa facem un traseu de relaxare asa ca urcam 4 persoane-3 gagici si un barbat-spre Stana Regala. O luam prin padure, traseu linistitor, relaxant si foarte placut, din Sinaia ne-am pricopsit si cu un catelus care ne-a insotit pana sus. La coborare acelasi cadru linistitor dar fara cutu care ne-a tradat la Stana. Cand ajungem la bifurcatia de mai jos ne gandim sa mergem pana la Castelul Peles si cum aveam indicator cu sageata pe care scria "spre parcul Peles" o luam pe acolo. Mai mergem noi ce mai mergem prin padure, cam mizerie ce e adevarat, asa ca Stefan se apuca sa stranga peturi si pungi cu gandul ca jos sa le aruncam la un gunoi, si la un moment dat se vede maret Pelesul. Mersesem cam mult dar imaginea castelului ne-a impulsionat asa ca o luam in continuare pe cararea pietruita facuta special pentru traseu. Aproape de castel, cand inca mai eram in padure, ne vede un jandarm care ne indruma sa ocolim tot prin padure si sa coboram putin mai departe...ok ne conformam...dar gasim la cativa metri o sarma legata de 2 copaci pe care era prinsa o hartie...deci o simpla hartie A4 pe care scria "trecerea oprita" asa ca ocolim iar si reusim sa coboram pana la castel, dupa ce facusem vreo 3 ocolisuri. Multa lume in curtea castelului ca deh, era frumos afara, n-am ce zice... deci ajungem pe partea laterala a Pelesului, unde era o intrare cu o bariera micuta pe langa care se trecea usor, deci ne-am gandit ca daca intrarea exista, nu exista degeaba. Dupa atatea ocolisuri prin padure vrem sa intram dar nu....NU pentru ca vine iritat un alt jandarm care ne spune ca nu se poate intra pe aici, trebuie sa ocolim iar, adica sa urcam in padure si sa coboram putin mai departe la cativa metri spre drumul de acces, sa ocolim iar si sa intram pe la intrarea principala. Adica noi ne-am luat dupa indicatoare, am mers pe drumul pietruit care duce direct la castel, am gasit o intrare la 5 metri de zidurile castelului dar nu putem intra pentru ca nu e intrare principala. Deci ma apuca nebunia....suntem consternati...il intreb pe nenea jandarmu' de ce mai exista indicator sus in padure daca nu se poate intra pe aici? imi spune "nu stiu, intrebati la castel" Hellooo, pai nu pot sa intru... OK...dar de ce nu putem intra? zice "nu se poate pentru ca nu se poate"...Fuck...cata inteligenta pe asta. Plecam dar nu mai urcam in padure ci o luam drept pe pajiste si coboram spre drum (nu mai aveam chef de castel). Jandarmu' satisfacut ca si-a indeplinit sarcina, nu pare afectat ca noi o luam direct pe pajiste atata timp cat nu am intrat pe poarta lui...Jos, la 2 metri de drum cand aproape eram in extaz ca am iesit print-o gaura cauzata de lipsa unei bucati de gard, ne intampina paznicul de la poarta principala care pare ravasit ca am calcat cateva fire de gazon de pe importanta pajiste si urla de nebun ca ce? e pajistea lu' mama? Pana la urma ne lasa sa iesim de frica sa nu calcam iarasi iarba daca ne intoarcem in padure.Deci cum ziceam, in gard era o mare gaura care s-a dovedit salvatoarea noastra...cand am iesit pe drum parca ne-am simtit din nou in randul oamenilor...eu obosita si indignata, fetele insetate iar Stefan nervos si cu peturile si pungile stranse din padure in mana cautand un cos de gunoi salvator....HA HA ce gluma...nu exista asa ceva...pentru ca in fata cosurilor de gunoi s-au construit casutele cu suveniruri...am gasit totusi niste maldare de gunoi urat mirositoare vis-a-vis de casute in drum, peste care dormeau niste caini plini de raie. Si ce credeti? Credeti ca strainii faceau poze castelului? Pai nu prea, atractia erau cateii si gunoaiele...N-as vrea sa se inteleaga totusi ca nu recunosc importanta si frumusetea castelului in sine, doar ca tot ce e pe langa a fost lasat de izbeliste, dezinteresul a fost general iar eu am redat doar o mica parte din ce am vazut si anume: dezorganizare, gunoaie, padure neingrijita, indicatoare unde n-ar trebui sa fie, atentionari scrise pe foi A4 in padure, jandarmi neinformati, garduri lipsa, caini comunitari, gunoaie, gunoaie, gunoaie...

Castelul Peles din Sinaia, cel mai impresionant castel din Romania, un loc deosebit de pitoresc si unul dintre obiectivele cele mai cautate de pe Valea Prahovei

Ce vrem noi ?

Fiind prima postare -in comunitatea bloggerilor, o sa fie scurta si la obiect. Vrem o lume mai buna dar o sa ne rezumam la o Romanie mai buna.
Speram sa facem diferenta intr-o tara in care s-a uitat de credinta, de respectul pentru natura, pentru cel de langa si de sine.
Asa ca ... urmasi ai dacilor liberi, sunteti invitati sa va alaturati noua la discutii de orice fel, din orice domeniu si daca tot facem asta, haideti sa ne si distram