Despre aparitia bradului de Craciun, exista multe legende, multe variante, unele parca dezlipite din Biblie, altele ceva mai apropiate de vremurile noastre. Dar eu vreau sa va prezint una dintre cele mai frumoase variante, cea romaneasca:
Aceasta legenda populara romaneasca povesteste ca "demult, tare demult, cand picioarele sfinte ale
Domnului Iisus mai paseau pe acest pamant, s-a iscat din senin o
furtuna, cum nu se mai pomenise. Grindina era cat oul de porumbel,
vantul smulgea pietrele din loc, iar cerul se intunecase ca la venirea
noptii, macar ca era miez de zi.
Iisus
Hristos si Sfantul Petru tocmai se aflau atunci pe drum, la marginea
unei paduri si au cerut adapost copacilor, care insa se ascundeau, care
mai de care mai zgribuliti si mai infricosati. Mandrii stejari si fagi
nu au vrut sa-i primeasca la adapostul lor, pentru ca abia isi puteau
pazi frunzisul bogat de urgia cerurilor - unde sa-i mai adaposteasca si
pe cei doi calatori? Merii si perii au spus ca trebuie sa-si apere
fructele, salciile si plopii s-au facut ca nu-i baga in seama si au
tacut.