Dragobetele

Am vrut sa scriu un post despre Dragobete vs Sf Valentin american dar mi-am dat seama ca nu are rost. Nu are rost sa scriu despre o "sarbatoare" imprumutata, aplicata si mediatizata prin penibilitati. De ce sa scriu despre ziua aia in care tre sa ne iubim americaneste, sa dam si sa primim cadouri sau felicitari cu I Love You?

Ce are dragilor simplul si romanescul Te Iubesc? E o rusine prea traditionala, la fel ca sarbatoarea Dragobetelui?

Vreau sa vorbesc despre Dragobete, acel personaj mitologic dac, despre care se zice ca ar fi fost fiul Dochiei si un fel de vestitor al primaverii...vreau sa facem din aceasta zi, o sarbatoare romaneasca mult mai mandra decat cea americana, vreau sa impletim cumva modernul cu traditionalul pentru ca vreau sa iubim romaneste.

Mi-as dori sa va logoditi azi si dragostea voastra sa dureze nu doar un an, ci o viata...si as vrea sa sarbatoriti aceasta zi, daca nu cu toti prietenii, macar la voi in familie...primiti-l in casele voastre pe Dragobete, cu rasete, voie buna, primavara si mai ales iubire.

Dragobetele saruta fetele!

Asadar, va doresc sa nu uitati cine si ce sunteti cu adevarat, sa nu uitati de inaintasii vostri si va doresc sa va iubiti frumos, curat si mai ales romaneste!

Sarcina si barbatii

Pai da, exact despre asta e vorba: despre faptul ca si barbatii sunt insarcinati odata cu partenerele lor. E greu de crezut, stiu asta...dar daca nu traiam o astfel de experienta, nu povesteam.
Ca aproape toate femeile care au o sarcina in evolutie, am avut cateva simptome specifice si anume: stare de greata, foame, pofte, somn, dorinta de ceva dulce si multe fructe. In afara de greata care a trecut foarte repede, cu restul am ramas si acum si probabil ca se vor acutiza pe viitor.
Ideea este ca ii povesteam lui Stefan ca am citit undeva ca si barbatul poate avea aceste semne, si bineinteles ca orice doctor, a eliminat posibilitatea din start si a zis ca sunt prostii si sa nu mai citesc tot ce scrie pe net. Ei bine...acum este sustinatorul acestei ipoteze pentru ca a trait s-o simta si p'asta.
Mi-a fost rau, i-a fost si lui, a dormit in acelasi timp cu mine, a avut pofte, a fost nervos cand am fost eu, a mancat mai mult si am fost lenesi impreuna. Si nu a fost o coincidenta, a fost si este o rezonanta afectiva. Faptul ca noi comunicam si dincolo de granitele trupului, ca sufletele noastre rezoneaza, nu este doar o intamplare si nu suntem noi singurii care simtim asta.
Medicina alopata refuza aceasta ipoteza pentru ca stiintific nu are o baza, nu se poate demonstra dar iata ca viitori tatici sunt pusi in fata faptului implinit si oricat ar vrea sa refuze gandul acesta, simptomele nu le dau pace.
Omul meu a zis ca e oribila starea, ca nu-i place greata, ca se simte foarte rau si asta am vazut si eu. Cu timpul poate ca o sa-i treaca sau poate ca se va agrava...ramane de vazut.
Sincer acum, doamnelor, parca ma simt putin "razbunata" ca nu sunt singura care sufera in aceasta perioada, ca doar nu l-am conceput singura pe "bebe".

Ceva despre ecocultura romanului!

Sunteti multumiti cum arata Bucurestiul? Sunteti multumiti de aerul pe care-l respirati in aceasta "capitala" europeana? Sunteti impacati cu aceasta incultura ecologica a bucuresteanului? Daca da, sunteti cel putin nepasataori sau inconstienti. Nu ati vrea sa fim mandri de orasul nostru, sa le aratam copiilor ce am facut noi pentru el, ca sa le dam un exemplu? Cum am putea alfel sa le zicem sa nu arunce hartii pe jos, cand vad atata lume ca o face, vad oameni(animale de fapt) care arunca gunoiul pe geam la semafor si multe altele. Hai sa facem ceva, fiecare dintre noi sa se mobilizeze si poate ne vad si altii. Implicati-va in reciclare, ecoeducarea prietenilor si familiei, plantarea de copaci, scriere de articole si alte metode care vi se potrivesc!

RECICLATI, NU ARUNCATI
Stefan.

Primarul sau politistul?

Duminica dupa-amiaza, adica ieri, am avut de facut mai multe drumuri prin frumoasa Capitala si cum altfel decat cu masina personala? Ca doar in weekend e ceva mai liber si daca ii ignoram pe soferii de sfarsit de saptamana, e chiar ok. Dar nu asta a fost problema noastra ieri, ci semaforul de la intersectia Nicolae Grigorescu cu Liviu Rebreanu. Venind dinspre Policilinica Titan si mergand spre Potcoava (pt cunoscatori), ne-am intepenit la intersectia cu pricina, intersectie foarte mare si destul de importanta chiar si in zilele de weekend. De ce ne-am blocat? pai pentru ca semaforul nostru era blocat pe rosu iar a celorlalti pe verde...inchipuiti-va ce a urmat...aia care aveau verde se credeau norocosi nestiind ca e blocat, iar noi care vedeam doar rosu in fata ochilor stateam nedumeriti si ne faceam curaj sa trecem. Am trecut totusi fara probleme dar era sa fim martori la vreo 2 accidente usoare. Acum daca tot situatia e de rahat, hai sa facem o fapta buna si sa sunam la 112 sa stie si autoritatile ca e groasa treaba. Si se pune Stefan pe sunat ...raspunde o duduie intr-un tarziu, ii povesteste Stefan care e baiul si aceasta ii face legatura la politia rutiera ca doar ea e in masura sa rezolve problema. Eh zau...politistul sau ce era el asculta doleanta si intreaba inocent: "dar la primarie ati sunat?"...pai n-am sunat ca aici ni s-a transferat apelul, si n-am cum sa sun peste tot acum ca sunt in masina, nu acasa. Pai cica primaria e in masura sa rezolve treaba, nu politia...hmmm...insista Stefan si pana la urma nenea politistu' zice ca o sa anunte el primaria, dar mai mult in sictir asa...adica ne-a facut o favoare noua, nu ca ar fi fost treaba lui.
Acum am si eu o intrebare mai mult decat pertinenta. Eu stiu ca in tara asta birocratia e enorma, stiu ca fiecare e cu treaba lui, stiu ca autoritatile au anumite responsabilitati. Si totusi, am sunat la politia rutiera...pe mine nu ma intereseaza a cui e vina ca nu merge semaforul, pe mine ma intereseaza sa nu mi se intample vreun accident stupid in intersectia in care e haos si niciun politist. Daca nu suna nimeni la politie, situatia putea sa dureze ore bune. Deci daca faceam accident era vina primariei in prima faza, dupa care era vina mea ca am trecut pe vesnicul rosu in loc sa astept verdele cateva ore...corect? Dar nu asta e intrebarea mea cea mai importanta, intrebarea mea este: Cine ar trebui sa vina sa dirijeze o intersectie nesemaforizata sau semaforizata de'an pulea...primarul sau politistul? Ca sa stiu data viitoare sa sun la Negoita sa vina sa dea din maini de nebun. Eu nu zic ca primaria tre sa stea si politia sa rezolve, eu sunt de acord ca primaria trebuie sa repare semaforul, dar pana se repara de ce e atat de inhibat politistul de la telefon cand ar trebui sa trimita pe cineva urgent acolo, nu sa ne puna pe noi sa sunam peste tot. Normal ar fi fost sa zica...va multumim ca ne-ati anuntat, o sa sesizam primaria imediat dar pana atunci o sa trimitem urgent un echipaj in zona respectiva sa dirijeze circulatia pana la solutionarea problemei. Sau cel putin asta ar fi trebuit sa se intample daca traiam intr-o tara normala cu mai multi oameni responsabili.
Inchipuiti-va cum ar fi aratat situatia intr-o zi de munca obisnuita a saptamanii...horror.

Un om al strazii a murit de frig in Bucuresti

Ii intalnesti la fiecare colt de strada sau gura de metrou, te impiedici de ei pe trotuare: sunt oamenii strazii, 5.000 de oameni care dorm pe unde apuca in Bucurestiul de astazi. In lipsa unui adapost, in fiecare iarna, cam 200 dintre ei mor de frig si de foame.
La 28 februarie 2006, a fost totusi inaugurat un adapost de noapte pentru persoanele care nu au unde sa doarma si care traiesc pe strazi, adapost care are o capacitate de doar 30 de locuri, impartite astfel: 6 locuri pentru femei si 24 pentru barbati. Acest adapost se afla langa Piata Dobroiesti in Pantelimon la marginea Bucurestiului. Cativa barbati in varsta, imbracati prost si nerasi, tremura de frig in fata unui gard,citind inscriptia "Primaria sectorului 2 - Adapost de noapte".
In capitala Romaniei unde oamenii strazii sunt numiti "boschetari" - doar 30 dintre cei 5.000 de barbati, femei si copii care dorm, mananca si - in general - traiesc pe unde apuca au venit in zona Piata Dobroiesti-Pantelimon, unde au gasit o alternativa de-o noapte la viata lor mizera. Pe un teren viran de langa piata, autoritatile locale ale sectorului 2 au amenajat un adapost de noapte pentru persoanele care traiesc pe strazi. "Au apa calda, beneficiaza de asistenta medicala, de o masa. Dormitoarele sunt curate, confortabile, conditii de doua stele", vorbea primarul Ontanu despre cele trei baraci, cu paturi suspendate, in care vor dormi 30 de oameni. Cazarea nu este insa permanenta, ci doar pe timpul noptii. "Cazarea se face la ora 20.00. Persoana primeste ingrijiri medicale, o masa calda si un pat. A doua zi dimineata, la ora 8.00, trebuie sa paraseasca dormitorul", descrie un asistent regula centrului.
Grupul de oameni ai strazii, incuvinteaza discret. Pe frigul de afara, nici nu incape vorba sa comenteze, sa deranjeze. Intra timizi in adapost fiind serviti de catre asistentii sociali cu ceai fierbinte. Unii se simt bine cu ceaiul cald intre palme, altii sunt stanjeniti. Stau putin de vorba intre ei. Altii sunt mai retrasi, nu vor sa atraga atentia in nici un fel, sunt artisti batrani, intelectuali sau fosti profesori.
Au trecut aproape trei ani de atunci, de la inaugurarea cu fast a acestui adapost si situatia a ramas aceeasi; locatia nu s-a marit, imbunatatiri nu s-au adus dar oamenii strazii s-au inmultit. Unii dintre ei traiesc si noaptea tot pe strazi, sunt mult prea multi. Altii se refugiaza prin spitale, unde cu bunavointa doctorilor si asistentilor impart o camaruta in noptile geroase. Chiar si asa tot au murit multi dintre ei. Peste zi, aceste persoane stau prin metrou, la caldura, iar cand se inchide metroul se adapostesc in preajma canalelor, pe langa tevile cu apa calda. Daca nu erau dati afara de Politia Comunitara, cativa isi petreceau noaptea in Pasajul de la Universitate, pe langa instalatiile de aer conditionat. Acum nu mai pot nici asta pentru ca pasajul a fost modernizat. Din cand in cand mai primesc bani de la trecatori, cu care isi cumpara alcool, tigari sau aurolac. Pana seara ajung tot la spital, fie ca sa se adaposteasca, fie internati cu degeraturi grave.
Potrivit medicilor, de multe ori aceste persoane fara adapost recurg la bautura, daca o pot procura, pentru a se incalzi, insa multi dintre ei incearca sa uite de frig cu ajutorul aurolacului si astfel ajung in spitale degerati. Medicii nu au ce sa le faca decat sa ii tina pentru scurt timp si apoi sa le dea drumul din nou in strada.
Am incercat sa gasesc o lista a adaposturilor de noapte din Bucuresti. Nu am gasit, dar am gasit articole din ziare privind situatia adaposturilor din orasele tarii. Avem cateva adaposturi in orase mai mari, care au o capacitate de 11 sau 20 de persoane, doar in Satu Mare incap 50 de oameni iar in Cluj, pana si monumentul istoric Bastionul Croitorilor a fost transformat in refugiu peste noapte de catre boschetarii urbei.
In ritmul alert al vietii din oras au devenit obisnuinta, fac parte din peisaj, sunt un decor si e atat de usor sa nu-i mai bagi in seama, de aceea nici nu ne mai impresioneaza stirea: “un om al strazii a murit de frig in Bucuresti”.

Draga Mos Craciun,

Vreau sa stii ca si anul asta am fost cuminte, asa ca ma astept doar la cadouri frumoase.
Am ascultat-o pe mama cand mi-a dat un sfat, l-am ascultat pe tata cand spunea ca tigarile nu sunt bune, desi el a fumat mai mult de 20 de ani, am ascultat-o pe sor'mea cand imi povestea despre ce se mai intampla in viata ei, l-am ascultat pe Stefan chiar si atunci cand nu aveam chef si m-am abtinut cu greu de la conversatii in contradictoriu...bine...fie, nu m-am abtinut deloc. Mi-am ascultat colegii in fiecare dimineata la cafea si sincer, Mosule, de cand nu mai fumez parca vad lumea altfel si am inceput sa-mi dau seama ca nici ei nu sunt perfecti, dar macar au simtul umorului...
Asa de cuminte am fost, incat nu-mi aduc aminte niciun lucru rau pe care sa-l fi facut, decat ca injur in masina fie ca sunt la volan sau in dreapta...Si ca sa nu mai lungesc vorba si sincer ca sa nu-mi aduc aminte cumva si de alte chestii nasoale pe care le-am facut, o sa trec la lista de dorinte:
1.Te rog frumos sa-mi aduci cadou un televizor....da, un televizor la care sa nu vad niciodata pe ecran vreo Magda, Braileanca ( imi pare rau, dar sexy chiar nu pot sa-i spun), Tolea, Tarky, Fernando, Nikita, piticu' porno, Ogica sau alte panarame locale, ca m-am saturat, crede-ma.
2.Mai vreau de la tine putin ajutor si o vorba convingatoare pe langa aia de s-au apucat sa faca greva feroviara in Ungaria...de oprit s-a oprit greva, eu as vrea sa nu inceapa iar si sa ramanem sechestrati la unguri...baga-le mintile in cap, Mosule...
3.Si mai vreau multa sanatate pentru familiile noastre, pentru prieteni si pentru noi...si noul an sa ne aduca exact ceea ce pana acum n-am avut :))
Si daca tot vii, Mosule, sa stii ca nu-ti pregatesc paharul cu lapte langa brad ca doar esti barbat...da' iti las o sticla cu bere sa ai chef...

A fost 1 Decembrie

Da, a fost....si a fost si votul uninominal. Recunosc ca nu am fost la vot si nu pentru ca nu sunt genul, ci pentru ca n-am avut ce sa votez. E pentru prima data cand n-am avut pe cine sa votez si e prima data cand n-am inteles exact mecanismul, si nu sunt singura...in fine, mie nu-mi place politica si nici politicienii....si de ce ar trebui sa-mi placa ceva din sfera politicii cand tocmai termenul de politician este tradus drept o persoana abila, dibace, sireata, care-si foloseste aceste caracteristici ca sa-si atinga scopul personal?

Ei bine, am fost la munte...sambata a nins ca-n povesti, duminica a fost soare, cald si vin fiert :))

Ieri, pe 1 Decembrie ne-am intors acasa, ca asa facem noi, plecam devreme ca sa nu stam in coloana....apropo, sambata seara am vazut o coada pe DN spre Busteni, intinsa pe multi kilometri si nu inteleg cum e posibil... cat de idiot sa fii sa pleci din Bucuresti pe la ora 14-15 spre munte? Sa revin la Ziua Nationala....ne-am intors devreme si am zis sa ne aventuram pe centura capitalei pana la noi acasa...centura care, stupoare, e in lucru si inca bine, s-a marit drumul, s-au mutat garduri, s-au mutat stalpi si inainteaza destul de rapid si sigur. Ce ne-a mirat si mai tare a fost ca se muncea de zor de ziua noastra...oamenii aia nu s-au dus sa se ghiftuiasca prin parcuri dupa parada, ci munceau cu drag si spor. A nu se intelege ca le plang de mila, ca nu e asta. Am ajuns acasa unde iar stupoare, muncitorii erau urcati pe schele si munceau si ei de zor pentru reabilitarea blocului nostru, spargeau geamuri, montau termopane, izolau balcoane. Am sunat un prieten, care ne-a zis ca el munceste, prietena lui la fel....ce dracu? am stat noi o zi in plus la munte? o fi deja marti si noi nu stim? ne-am tampit de tot? Ei bine, nu...nu ne-am ramolit atat de tare incat sa uitam in ce zi suntem, dar se pare ca altii da, au uitat sau au vrut sa uite.

S-au inghesuit romanii la sarmale, fasole la cornet si tuica prin parcuri cica asa, de sarbatoare...s-au calcat in picioare si s-au imbrancit ca doar asta inseamna sa fii roman de ziua ta.

Mi-e scarba sincer de tot ce-a fost in aceasta zi importanta, mi-e sila ca au fost multi oameni, chiar prea multi, care au muncit de ziua lor, mi-e sila ca la televizor au fost iarasi promovati manelistii intr-o asemenea zi, ca scandalurile de mahala au fost in prime-time si asa-zisele vedete porno au fost iarasi pe val.

Mi-e sila ca daca intrebi un tanar ce semnifica ziua de 1 Decembrie, n-o sa stie si tot tu esti vinovat ca ai ceva cu el. Ma intristeaza faptul ca romanii nu sunt mandri de ziua lor, ca tot ce au inteles e ca tre sa se inghesuie pentru fasole la cornet, da...la cornet oameni buni, am ajuns sa serbam ziua nationala cu un cornet de fasole si o posirca si sa ne batem cu pumnii in piept ca asta e mancarea nationala.

Ma intreb cati mai stiu ce semnificatie are aceasta zi, cati stiu ca pe 1 Decembrie Transilvania s-a unit cu Moldova si Tara Romaneasca prin Hotararea Adunarii Nationale de la Alba Iulia? Cati? Cati stiu ca atunci s-a intregit neamul romanesc?

Suntem romani in Romania si daca nu ne mai caracterizeaza cornetul cu seminte, ne defineste cornetul cu fasole.

Despre Carti, Revelion si CFR

Pana sa initiem acest blog am citit multe alte bloguri...unele extraordinar de interesante, de bun simt si cu umor, altele sterse, lacrimogene si de ras. Asta ca sa am o introducere...

Saptamana trecuta am fost la Targul de Carte Gaudeamus, pe care nu-l ratez de cativa ani incoace...desi era mijlocul zilei de joi, pot sa spun ca era nesperat de multa lume pentru o zi de munca...da, eram si noi atunci pentru ca ne-am luat liber de la serviciu tocmai ca sa bantuim prin Bucuresti. Atmosfera a fost placuta, au fost cateva lansari de carte, am cumparat mai mult decat ne-am propus de-acasa, n-am renuntat nici anul asta la Eliade si de Rebreanu am cumparat Adam si Eva pe care eu am citit-o acum cateva luni si care merita sincer.

Sa va povestesc ce am vazut la casa de bilete de la intrarea in Targ. In fata noastra la coada era o tipa cu consortul, ambii in jur de treizeci si ceva de ani. Cand distinsa doamna ajunge in fata intreaba plina de gingasie, desi scria mare cat sa vada si un chior:

-Pentru ce sunt biletele?

-Pentru Targul de Carte...raspunde vanzatorul

-Aaaa...nu, pentru asta nu... raspunde distinsa pe un ton taios si pleaca parca jignita de raspuns, tragandu-l dupa ea pe cel care ii statea alaturi si care era vizibil incurcat. No comment

De Revelion plecam in Budapesta...hei, ce sariti asa? Nu, nu suntem snobi, tocmai pentru ca nu suntem snobi plecam din tara. Pai voi stiti cat costa un Revelion in Romania? Sa zicem ca pentru 4 zile de cazare care includ un mic-dejun undeva prin Moeciu, ar trebui sa scot din buzunar 300 Ron pe zi. Suntem 2 asa ca 600 Ron pe zi, o singura camera. 2400 Ron pentru 4 zile, plus ca nu mancam doar dimineata, deci inca niste sute, masa de Rev ca nu e inclusa, dar daca o vrei neaparat platesti in plus, benzina pana la si inapoi...distractiile de peste zi ca doar nu stam doar in camera cu toate ca la banii astia.....Asa ca plecam la unguri. Camera dubla pentru 4 nopti de cazare e 276 Euro, adica 1000 Ron. Mergem cu trenul ca e mai sigur...deci nu pentru ca e mai ieftin, ca nu e...dar daca plecam cu masina facem mai mult pe drum, adica mai mult la noi in tara, nu la ei pe autostrada. Si mai e un aspect foarte important pentru care trenul e de 100 de ori o alegere mai buna decat masina...e iarna fratilor si la noi in tarisoara daca da o zapada infratita cu un viscol, poti sa-ti iei adio de la concediu ca pana se trezeste deszapezirea, vine primavara.

Asa ca mergem cu trenul....ne luam bilete....aaaa, am uitat sa va zic? Avem rezervarea la hotel in Budapesta din septembrie, moment in care am fost la CFR sa luam si bilete de tren pentru perioada respectiva. Reveniti pe 1 noiembrie, ni se zice, ca nu avem grila de iarna gata. Pe 1 noiembrie direct la agentia centrala...hehe...reveniti pe 17 noiembrie ca nu e gata grila. Pe 17 noiembrie la agentie...hmm, este grila dar...doar pentru dus, nu si pentru intors. E ca intr-un film cu prosti, sincer...Azi e 24 noiembrie si nu avem decat rezervarea pentru cuseta dus...biletul in sine este inca "nepretuit", la fel si intoarcerea. Multumim CFR-ului pentru ca ne dezmorteste picioarele cu atatea plimbari la agentie si ne pune degetelele in miscare tastand zilnic un numar de telefon de la care speram ca in aceasta viata sa auzim si altceva inafara de "nu, nu a aparut grila inca...mai incercati si maine".