Limba romana si cazul vocativ

M-am iritat putin zilele trecute, acum sunt bine.
Adica mai mult m-am enervat. M-am enervat pe limba romana gresit folosita in scris...
Cum se vede, dragilor, expresia: "Ce faci, carcotas-o?" sau "cand ne mai vedem, urat-o?"  Cum se vede? e in regula asa?
O sa fiu sincera si poate enervanta, dar in niciun caz sa nu-mi spuneti enervant-o.

Citesc pe facebook diferite chestii care imi sar in ochi. De obicei ma uit la prietenii mei, doar la ce apare in pagina mea. Si asa am dat de limba romana in stare de sinucidere.
Pai cum sa folosesti "frumoas-o, carcotas-o, urat-o"? sau orice alt substantiv pe post de verb?
Nu voi intra in detalii de sintaxa si reguli....s-ar putea sa nu fie intelese. Exemplele sunt mult mai eficiente.

Constienta, constiinta, cunostinta

Am vazut si am intalnit adesea oameni care nu stiu sa foloseasca anumite cuvinte pentru a descrie o  stare sau un fapt. Si cel mai des am intalnit aceste greseli in presa de toate tipurile. Este vorba despre folosirea corecta a cuvintelor constienta, cunostinta, constiinta.
Este gresit sa folosim expresia "si-a pierdut constiinta"  cand varianta corecta este aceea in care folosim cuvantul "constienta".  Atunci cand, spre exemplu, un om lesina, el isi pierde constienta, adica starea in care ne aflam atunci cand suntem treji.
Dar sa vedem explicatiile din Dex:
Constienta:
Luciditate, faptul de a fi conștient; stare caracterizată printr-o sensibilitate specială, individuală, la stimuli interni sau externi, care isi da seama de realitatea inconjuratoare. Constient:
Care își dă seama de realitatea înconjurătoare, care are conștiință. 2. Care își dă seama de posibilitățile sale, de rolul care-i revine în societate; ♦ Care realizează scopuri dinainte stabilite; care acționează pe baza cunoașterii legilor obiective ale vieții sociale și își dă seama de consecințele sociale ale acțiunilor sale.

Conjugarea corecta a verbului "a crea"

M-am saturat sa citesc presa sau bloguri agramate. Oameni buni, vreau sa va ajut sa invatati sa scrieti. Daca in vorbirea libera, astfel de greseli nu au cum sa fie depistate, atunci cand scriem avem totusi o obligatie. Obligatia de a respecta limba romana.
Nu-mi mai aduc aminte exact cand am invatat conjugarea verbelor, probabil undeva prin clasa a 5-a , dar imi amintesc perfect cum doamna profesoara de limba romana ne-a explicat foarte usor cum se conjuga verbul controversat "a crea"....deci a crea nu a creea sau a creia. Am avut o profesoara extraordinara pe care am iubit-o si la care ma gandesc si acum cu placere si respect. Dar sa ne intoarcem la crearea de explicatii. Dragilor, daca sunteti in impas si nu stiti exact cum sa folositi acest verb, va dau un indiciu: verbul a crea se conjuga la fel cu verbul a lucra. Adica se face o analogie, radacina verbului a lucra esta lucr iar a lui a crea este cre. Daca retineti asta, totul e mai usor, pentru ca tot ce se adauga radacinii lucr la diferite timpuri si persoane, se adauga si radacinii cre. Exemplu: