Sa vorbim despre dislexie/discalculie
Copilul dislexic va avea probleme sa-si insuseasca deprinderile citit-scris si va avea probleme de calcul(discalculie). Poate avea dificultati cu ambele sau doar cu una. Copilul dislexic nu are un deficit de inteligenta.
Exista anumite semne care ne pot arata ca un copil ar putea avea dislexie. Nu toate semnele dovedesc ca este vorba despre dislexie 100% dar e bine să stim, ca sa putem recunoaste si ajuta.
In primul rand, copilul cu predispozitie spre dislexie, ar putea sa mearga mai tarziu decat copilasii de aceeasi varsta. Renunțarea definitiva la scutec ar putea sa fie intarziata.
Vorbirea este un semn important. Copilul va vorbi mai tarziu, greoi, poate chiar se va bâlbâi in incercarea de a spune ceva. Vocabularul va fi sarac in cuvinte, propozitii va forma tarziu fata de alti copii. Cand vrea sa spuna ceva, o face greoi, fara legatura intre idei, nu isi gaseste cuvintele potrivite, ceea ce il va face sa renunte. Uita denumiri, prefera sa arate spre obiecte, decat sa le numeasca. Nu vorbeste despre trairile proprii, pentru ca nu stie sa se exprime coerent.
Nu intelege regulile jocurilor, de aceea prefera sa stea deoparte si sa nu participe.
Nu poate repeta corect cuvinte mai grele, mai lungi. Nu poate povesti decat partial un text, pentru ca nu il intelege. Nu poate reproduce ritmul muzical, nu poate reda acest ritm prin bataie de palme. Nu poate desparti cuvintele in silabe.
Motricitatea fina este deficitara. Nu poate taia cu foarfeca, nu poate sa-si inchida nasturii sau chiar sa se imbrace singur.
Are probleme in recunoasterea culorilor, nu le poate memora. Nu poate desena dupa model, desenele vor fi realizate haotic, cu depasiri constante de contur. Retine greu forme si figuri, le uita repede.
Nu se aventureaza foarte usor cand e vorba de activitati. Va invata greu sa mearga cu bicicleta, rolele sau trotineta. Nu ii place sa se catere, scarile le urca sau coboara temator, tinandu-se de balustrada si de multe ori va cobori cu acelasi picior. Nu se joaca cu mingea pentru ca nu o poate prinde usor. Coordonarea miscarii mainilor este deficitara.
Nu se stie sigur daca este dreptaci sau stangaci. Nu cunoaste partile corpului, nu le poate identifica si denumi. Are tendinta de a construi de la dreapta la stanga. Confunda directiile stanga si dreapta. Nu se joaca cu Lego, nu are rabdare si nici motricitatea nu e dezvoltata.
Este neatent, nu se poate concentra, este distras de orice zgomot, oboseste repede. Memoreaza greu, uita repede ce i se spune, nu retine nume.
Invata greu zilele saptamanii, lunile anului si ordinea numerelor. Nu se poate orienta in timp (ieri, azi, maine sunt doar cuvinte)
Se acomodeaza greu la gradinita, nu participa la jocuri pentru ca nu intelege regulile, nu vrea sa indeplineasca sarcini decat supravegheat si ajutat de un adult.
Multi copii vor prezenta cateva din intarzierile enumerate mai sus. Nu inseamna ca vor fi dislexici. Prezenta multor semne, insa, poate fi un semnal de alarma. Cu cat aceste predispozitii sunt descoperite mai devreme, cu atat ele pot fi prevenite si mai apoi, prin lucru, joc si terapii cu logopezi, ameliorate.
Ce am scris mai sus, sunt chestiuni generale, raportate la copiii care inca nu sunt la scoala. Este si perioada cea mai buna pentru a identifica aceste probleme. Parintele este primul care va vedea, va intelege si va simti cand ceva este in neregula. Ascultati-va instinctul!
In alta postare va voi povesti cum am stiut eu ca am un copil dislexic, cu toate ca unii logopezi mi-au spus ca nu se poate diagnostica pana in clasa a 3-a. Ce ar fi fost, oare, cu copilul meu, daca ii ascultam?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu